Povestea Akemori salvat prin chirurgie endoscopică minim invazivă după o obstrucție uretrală completă

Caz clinic de urolitiază cu calculi de cistină, obstrucție uretrală completă, PCCL și litotriție endoscopică

Eu sunt Akemori.

Sunt un Akita Inu de aproximativ 4 ani. Vin dintr-o linie frumoasă, sunt puternic, mândru și am un tată care mă iubește enorm. Dacă mă vedeți în prima fotografie, probabil vă gândiți că sunt un câine sănătos, plin de energie. Așa credeam și eu.

Sunt un Akita Inu de aproximativ 4 ani. Vin dintr-o linie frumoasă, sunt puternic, mândru și am un tată care mă iubește enorm. Dacă mă vedeți în prima fotografie, probabil vă gândiți că sunt un câine sănătos, plin de energie. Așa credeam și eu.

Doar că, de ceva vreme, ceva nu era în regulă.

Totul a început cu sânge în urină

Totul a început anul trecut, când a apărut sânge în urină. Din când în când aveam hematurie. Am ajuns de mai multe ori la medic și, pentru că unele dintre semnele mele puteau sugera și alte boli, am fost tratat în repetate rânduri pentru babesioză.

Problema era că eu nu mă simțeam mai bine. Din contră. Începeam să urinez din ce în ce mai greu, mă chinuiam, iar disconfortul devenea tot mai mare. Din păcate, nimeni nu se uitase încă atent în vezica mea urinară.

O ecografie, un examen radiologic și o analiză de urină ar fi putut spune multe despre ceea ce se întâmpla cu adevărat.

A fost o urgență adevărată

Dar într-o zi am ajuns la capătul puterilor. Uretra mea s-a blocat complet și nu am mai putut urina deloc.

Tatăl meu m-a dus la un cabinet veterinar din Brașov, unde medicii au reușit să mă sondeze de două ori pentru a-mi evacua vezica urinară și pentru a-mi salva rinichii. După stabilizare, au considerat că am nevoie de o abordare specializată și m-au trimis la Centrul de Endoscopie și Chirurgie Minim Invazivă Veterinară din București.

Am ajuns acolo într-o după-amiază de duminică. Am fost primit de urgență. Sub sedare, medicii au reușit să împingă calculii din uretră înapoi în vezică prin urohidropropulsie retrogradă și mi-au montat o sondă Foley pentru a-mi permite să urinez până la intervenția definitivă.

Primul diagnostic, încă din telefon

Îmi aduc aminte că doctorul Ifteme, încă de la prima discuție telefonică purtată cu tatăl meu, înainte să ajung la București și fără să aibă foarte multe informații despre mine, a spus:

„Cel mai probabil sunt calculi de cistină.”

Și avea dreptate. Akita Inu este una dintre rasele predispuse la cistinurie, o afecțiune ereditară în care organismul elimină cantități crescute de cistină prin urină.

Cistina este slab solubilă și poate forma calculi urinari. La masculii necastrați, hormonii androgeni, în special testosteronul, joacă un rol important în apariția și recurența acestor calculi. Din acest motiv, în multe cazuri, castrarea face parte din tratamentul recomandat, deoarece reduce semnificativ riscul formării unor noi calculi.

Din păcate, după luni întregi de probleme și după episoade repetate de obstrucție, corpul meu era deja obosit. A doua zi după sedare m-am simțit rău și am revenit la clinică. Până la operația programată pentru miercuri, am rămas zilnic la perfuzii și monitorizare, de dimineața până seara.

PCCL – chirurgia minim invazivă a vezicii urinare

Miercuri a venit ziua cea mare.

Am fost operat printr-o procedură minim invazivă numită PCCL (Percutaneous Cystolithotomy), o tehnică ce permite extragerea calculilor din vezică sub control endoscopic, fără o chirurgie deschisă clasică.

În vezica mea erau sute de calculi. Unii mari, alții foarte mici. Toți au fost extrași asistat endoscopic. Cei mici au fost aspirați cu ajutorul sistemului de aspirație chirurgicală, iar cei mai mari au fost extrași cu ajutorul basketului Dakota. Vezica mea a fost curățată cu mare atenție.

Adevărata provocare: uretra

Însă partea cea mai dificilă abia urma. În urma sondărilor repetate efectuate înainte să ajung la București, la nivelul uretrei se formase un traiect fals, iar mai mulți calculi rămăseseră încarcerați la nivelul uretrei peniene.

Acolo a început adevărata provocare.

Doctorul Ifteme a folosit litotriția asistată endoscopic, prin uretroscopie anterogradă și retrogradă, pentru a fragmenta calculii rămași blocați, iar apoi i-a extras unul câte unul cu ajutorul unui basket Dakota.

A fost o muncă migăloasă, desfășurată milimetru cu milimetru. Intervenția a durat mai bine de trei ore.

Toate pietrele au fost scoase.

Recuperarea

Din păcate, uretra mea nu a scăpat complet nevătămată. Existau leziuni și o lacerație a mucoasei uretrale, motiv pentru care medicii au decis să păstrez o sondă Foley timp de aproximativ zece zile.

Scopul este simplu: uretra trebuie să se vindece corect și să nu dezvolte o strictură care mi-ar putea crea probleme pe viitor.

În aceeași intervenție am fost și castrat, pentru a reduce riscul reapariției calculilor de cistină și pentru a-mi oferi cele mai bune șanse la o viață normală.

Astăzi sunt acasă. Port colierul meu albastru cu demnitatea specifică unui Akita. Nu-mi place foarte mult, recunosc, dar sunt cuminte. Mănânc, mă odihnesc și mă recuperez.

Iar peste câteva zile, când sonda va fi scoasă, sper să vă arăt din nou Akemori cel din prima fotografie: mândru, fericit și pregătit să se bucure de viață.

Dacă povestea mea poate transmite un singur mesaj

Nu ignorați semnele urinare.

Sângele în urină, urinările frecvente, dificultatea la urinare sau episoadele repetate de disconfort nu ar trebui tratate niciodată doar pe presupuneri.

Uneori, o ecografie, un examen radiologic și o analiză de urină pot schimba complet direcția unui caz și pot preveni o urgență care pune viața în pericol.

Eu am avut noroc.

Am avut un tată care nu a renunțat la mine. Când lucrurile nu aveau sens, a continuat să caute răspunsuri. A citit articole, consensuri internaționale, recomandări medicale și tot ce a putut găsi despre boala mea. A pus întrebări, a cerut explicații și a căutat soluții până când a găsit drumul potrivit.

Mulți spun că Akita este o rasă încăpățânată. Eu cred că tatăl meu a avut încăpățânarea unui Akita.

A refuzat să accepte că trebuie doar să trăiesc cu problema mea. A refuzat să renunțe atunci când nu aveam încă un diagnostic clar. A mers mai departe până când a găsit oamenii care au înțeles ce se întâmplă cu mine.

Iar pentru asta sunt mândru de el.

Foarte mândru.

Pentru că de multe ori un pacient este salvat de medici. Dar aproape întotdeauna este salvat mai întâi de omul care îl iubește suficient de mult încât să nu renunțe niciodată la el.

Uneori, cel mai important tratament începe cu un om care refuză să renunțe. Iar atunci când dragostea unui proprietar întâlnește medicina veterinară modernă, chiar și cele mai dificile cazuri pot avea un final fericit.

Ce ne învață acest caz

  • Hematuria recurentă trebuie investigată complet, nu tratată doar simptomatic.
  • Ecografia, radiografia și analiza urinei pot orienta rapid diagnosticul.
  • Rasele precum Akita Inu trebuie evaluate și din perspectiva cistinuriei.
  • PCCL și litotriția endoscopică permit rezolvarea unor cazuri dificile prin tehnici minim invazive.
  • Tratamentul nu înseamnă doar extragerea calculilor, ci și prevenirea recidivelor.

Semnat,
Akemori
Akita Inu, 4 ani, supraviețuitor al unei obstrucții uretrale complete și fost proprietar al unei impresionante colecții de calculi de cistină pe care, sincer, prefer să nu o mai repet niciodată.

Vezi intervenția

Momente din intervenția endoscopică:


▶ Urmărește imagini video din cadrul intervenției pe pagina noastră de Facebook