Caz clinic de formațiuni polipoide pilorice tratate prin rezecție endoscopică
Când o formațiune benignă se comportă ca o boală gravă
În prima imagine puteți observa două formațiuni polipoide localizate la nivelul pilorului, regiunea care face legătura dintre stomac și duoden. Deși astfel de formațiuni sunt adesea benigne, ele pot produce consecințe importante prin simplul fapt că ocupă spațiu exact acolo unde alimentele trebuie să părăsească stomacul.
Vărsături apărute la multe ore după masă
Pacientul nostru, un Jack Russell Terrier în vârstă de 12 ani, se confrunta de mai mult timp cu episoade repetate de vomă. Particularitatea cazului era că vărsăturile apăreau la multe ore după masă, uneori chiar la 8–10 ore de la ingestia hranei.
Acest tip de simptom ridică întotdeauna suspiciunea unei întârzieri a golirii gastrice sau a unei obstrucții parțiale la nivelul evacuării stomacului.
În repetate rânduri au fost efectuate examinări ecografice, iar concluzia era aceeași: tranzitul gastric era îngreunat.
Pacientului i s-a efectuat inițial o endoscopie digestivă într-o altă unitate medicală veterinară, unde au fost identificate formațiunile, iar ulterior cazul a fost direcționat către spitalul nostru pentru tratament endoscopic.
Rezecția endoscopică a formațiunilor
După o reevaluare endoscopică completă, am efectuat rezecția formațiunilor utilizând ansa de polipectomie.
Cea de-a doua imagine surprinde aspectul imediat după excizia endoscopică. Procedura a permis îndepărtarea formațiunilor fără chirurgie deschisă, fără gastrotomie și fără rezecții gastrice extinse.
Formațiunile au fost îndepărtate endoscopic, fără chirurgie deschisă.
De ce sunt problematice formațiunile polipoide pilorice
Formațiunile polipoide sau adenoamele pilorice sunt considerate afecțiuni rare la câine. De cele mai multe ori sunt tumori benigne dezvoltate din mucoasa gastrică, însă localizarea lor este cea care le face problematice.
Pe măsură ce cresc, ele pot reduce progresiv diametrul orificiului piloric și pot împiedica evacuarea normală a conținutului gastric.
Rezultatul este reprezentat de vărsături cronice, stagnarea alimentelor în stomac, pierdere în greutate și alterarea calității vieții pacientului.
O alternativă minim invazivă
Tratamentul clasic descris în literatura veterinară este chirurgical, însă, în cazurile atent selectate, atunci când conformația leziunii permite acest lucru, rezecția endoscopică poate reprezenta o alternativă minim invazivă extrem de eficientă.
Avantajele sunt evidente: traumatism redus, recuperare rapidă, disconfort minim și o evaluare excelentă a rezultatului imediat.
Traumatism redus, recuperare rapidă, disconfort minim și evaluarea imediată a rezultatului.
Controlul endoscopic la o lună
La aproximativ o lună după intervenție, pacientul a revenit pentru control endoscopic.
Imaginea a treia arată aspectul pilorului după vindecare. Orificiul piloric este acum mult mai larg și permeabil, iar pasajul endoscopic către duoden s-a realizat fără dificultățile întâlnite la examinarea inițială.
Cel mai important este rezultatul clinic
Cel mai important însă nu este aspectul endoscopic.
Cel mai important este faptul că pacientul nu mai prezintă vărsăturile care îi afectau viața de zi cu zi, tranzitul gastric s-a îmbunătățit considerabil, iar evoluția clinică este excelentă.
Pacientul nu mai prezintă vărsăturile care îi afectau viața de zi cu zi, tranzitul gastric s-a îmbunătățit considerabil, iar evoluția clinică este excelentă.
Rolul endoscopiei intervenționale
Acesta este unul dintre motivele pentru care endoscopia intervențională a devenit atât de valoroasă în medicina veterinară modernă: nu doar că ne permite să diagnosticăm afecțiuni care altădată rămâneau nedescoperite, ci ne oferă posibilitatea de a le trata în aceeași ședință, prin proceduri minim invazive, cu beneficii reale pentru pacient.